Pozitionare: Top
Bucatarie: Americana
Dominanta: Steak & grill
Pret/meniu: >150 RON
Chef:
Proprietar: Florin Radulescu, Bora Bahadir Cokyapici (turc), Virgil Anthony Raftopol
| Evaluarea Restograf (Jan-12) |
|
| Total |
 |
| Mancare | |
| Ambianta | |
| Serviciu |  |
|
Evaluarea cititorilor (54 voturi) |
|
| Total |
|
| Mancare |
|
| Ambianta |
|
| Serviciu |
|
Pe scurt
Am revenit de mai multe ori la Osho de la ultimul comentariu pe care l-am pus aici, pe site, in octombrie 2010, insa nu am mai scris pentru ca, in mare, comentariile de atunci mi se pareau inca valabile. Acum am fost impreuna cu alti 6 prieteni, asa ca am putut gusta mancarea (carnea, mai bine zis, pentru ca toata lumea a luat numai carne) din inca 6 farfurii. Vita nu e de cea mai buna calitate, asta e sigur. Nu se compara cu cea de la JW Steakhouse, de la Marriott, sau cu cea de la Red Angus Steakhouse, de pilda, si, parca, nici cu cea de la Barbizon Steakhouse, de la Pullman. Cred ca ar fi trebuit sa pun o nota mai mica la mancareș nu am facut-o, totusi, pentru ca aceasta nota e relativa la tipul de bucatarie (americana, in acest caz). Or, celelalte (putine) restaurante cu bucatarie americana din Bucuresti sunt inca la distanta si mai mare si, pentru un astfel de restaurant cu mancare relativ bruta e destul de aproape de limita pe care o poate atinge. (GB)
----------------------------
Osho e unul dintre noile localuri de fite din Bucuresti in care pot fi vazuti multi oameni importanti, fiecare in domeniul si in lumea lui. E bine sa fii vazut la Osho, cam asa cum e sa fii la Casa di David. Nu e de mirare, totusi, pentru ca irakienii au venit cu un concept foarte original si au investit multi bani acolo, incat a iesit un lucru bun, fara indoiala. Conceptul e descris mai pe larg in recenzie si va asigura un succes indelungat, sunt convins, desi carnea pe gratar, chiar daca e dintr-o vita buna, nu e cine stie ce rafinament culinar. Meniul e american, cu mancarea lor simpla, al carei gust e dat in mult mi mare masura de calitatea produselor decat de reteta si modul de preparare. Si asta vad ca place bucurestenilor, in masura in care un restaurant cu o bucatarie frantuzeasca de mare clasa, cu mancare incomparabil mai fina si mai buna - de La Mangerie vorbesc, restaurantul situat in acelasi imobil de lux de pe celebrul bulevard Primaverii, la cealalta extremitate - s-a inchis pe motive de goliciunne. Si La Mangerie avea preturi mai mici decat Osho... Daca tot am ajuns la bani, dupa o scurta perioada de lansare in care a avut preturi normale, Osho a marit semnificativ preturile, cand a vazut cum sta treaba. Mai mult decat atat, multi clienti isi atentioneaza prietenii care se duc acolo sa verifice daca preturile din meniu sunt aceleasi cu cele de pe nota de plata, pentru ca au ei niste banuieli... Deocamdata Osho e tot timpul plin si cred ca inca isi mai permite cateva mariri de pret. Asadar, puneti-va bani pe card (desi nu sunt sigur ca oamenii nu lucreaza numai cu banii jos) si vizitati Osho ca sa vedeti un altfel de restaurant, halcile de carne atarnate la uscat in restaurant si, evident, protipendada si smecherii Bucurestiului, alaturi de frumoasele si senzualele lor accesorii femeiesti. Si ganditi-va ca banii lasati la Osho contribuie la reconstructia Irakului... (GB - Oct 2010)
Restaurantul de tip american Osho e noul loc din Bucuresti in care e bine sa fii vazut. Cam cum era cand a ajuns primul McDonald’s pe Magheru, pe vremea tineretilor noastre. Restaurantul-macelarie (sau invers) deschis de cateva saptamani are deja succes la oamenii cu bani multi si vestea s-a raspandit repede in oras. Investitia a fost foarte mare si se vede bine asta, chiar inainte de a intra. Osho e pus la parterul unei constructii scumpe de pe Bv. Primaverii, in care s-a deschis de curand si La Mangerie, restaurantul frantuzesc de « haute gastronomie » despre care am scris deja, in cealalta extremitate. Vorbesc de extremitatea cladirii, insa s-ar potrivi la fel de bine daca as spune despre spectrul gastronomic. Totul e nou la Osho si de cea mai buna calitate si te face sa te simti departe de Bucuresti pentru putin timp, cam la fel cum e la Self-ul de pe Buzesti. Nu stiu cine sunt patronii, insa am vazut acolo pe unul dubios, neroman, pe care il stiu din alta parte, invartindu-se printr-o zona a restaurantului in care clientii nu au voie – de unde am dedus ca are ceva legaturi cu acest loc. Lumea spune ca sunt irakieni si ca au legaturi si cu... citeste tot
La haute cuisine contraataca!
George Butunoiu (Mar 2011)
Din cate stiu eu, primul restaurant de gastronomie fina frantuzeasca (haute cuisine) a fost (acum defunctul) La Villa, aproape de Casin, al unui bogatas roman care a vrut mai degraba sa faca o demonstratie de forta si de imagine, decat sa faca din asta o afacere. Apoi a urmat Heritage, facut cu o...
........................................................................................................ citeste tot
Unde sa o duci la prima intalnire?
George Butunoiu (Apr 2011)
Oana Totora, de la Umbrella for Two*, m-a rugat sa-i trimit un mic ghid spre indrumarea clientilor ei, pentru care clienti alegerea locului primei intalniri poarta o responsabilitate serioasa, foarte serioasa, de care depinde continuarea relatiei abia infiripate. Si, pe cale de consecinta, si restul...
........................................................................................................ citeste tot
Achtung Ekstase! Diesmal Rind! Die magische Anziehungskraft einer schwarzen Plastikkuh namens OSHO!
Alex Todericiu (Mar 2011)
Benotung: 8/ 10
Eine Adresse fuer Feinschmecker und alle die in gepflegter jedoch aber auch lockerer Atmosphäre gerne gesehen werden. Eine Garderobe existiert nicht. Die Mäntel und Mützen werden vom Personal hinter Wänden “versteckt”. Die Gaststätte fär ........................................................................................................... citeste tot
Topul restaurantelor din Bucuresti pe 2011
George Butunoiu (Dec 2011)
Saptamana trecuta au fost anuntate si inmanate Premiile Restograf pe 2011 restaurantelor din Bucuresti cu cea mai buna mancare. Spun “cea mai buna mancare” pentru ca acesta a fost singurul criteriu de evaluare si de departajare. Fara a tine seama, deci, de amenajare, decoruri, atmosfera, ...
........................................................................................................ citeste tot
Cea mai buna si frageda carne care am mai mancat super bun . Recomand
Mda…am fost a doua oara la Osho…o experienta care a lasat de dorit si prima data si a doua. Preturile sunt exagerate pentru serviciile pe care le ofera si atmosfera care este in acest restaurant care seamana cu un fast food elegant din foarte multe puncte de vedere (Servirea; Aranjarea meselor care sunt inghesuite de n-ai pic de intimitate si de aici…o harmalaie de a trebuit sa facem eforturi sa ne auzim – apropo, niciodata nu da bine sa inghesui clientii ca pe niste cartofi, asta spune multe despre politica de marketing a patronilor; Carnea am cerut-o mediu facuta si au adus-o bine facuta…spre uscata…; de la jumatatea restaurantului la orice masa te-ai aseza pleci cu hainele mirosind a bucatarie…etc etc etc…in multe dintre comment-urile celor de mai sus, am putut regasi detalii pe care le-am remarcat la osho)…toate astea pt un meniu de 2 pers/250 lei (un pret pt unii mare, pt altii chilipir, acum cum considera fiecare, dupa buget): un singur fel de mancare, o apa si un pahar de vin…Parerile vi le faceti singuri…
Am fost si eu la restaurantul acesta,la recomandarea unu amic(cara l a ridicat in slavi)….insa nu am fost impresionat deloc….am cerut carnea sa fie medie….si a fost bine facuta!!:(Prietena mea si a luat o salata ,acolo nu am repros,a fost buna si copioasa!,in schimb scria in meniua ca are si garnitura (fix 3 bucati de cartof!!)ca si sos la carne ne a adus mustar in borcan dijon….asta chiar a lasat de dorit! Nu mi sta in fire sa fiu carcotas….inteleg preturile mari ca are carne buna(dar preparata prost),servirea a fost ok(rar gasesc),dar vinul…60 de lei pe o eticheta pe care scrie osho…asta mi se pare mult…..cred ca tinde mai mult spre un fast food american,ca altfel nu mi pot explica de ce sa servesti hamburger cu cartofi prajiti intr un restaurant! Poate o sa mai merg(fortat de imprejurimi:)) ),dar cu siguranta nu este pe lista mea de recomandari!
Simple, well prepared food. Too much smoke sometimes (some exhaustion system improvement would help)
Service needs improvement. Waiters need to be less arrogant. A smile sometimes is enough; here some attention would help also…
Am fost astazi la restaurantul acesta.
Nu m-a impresionat…cu absolut nimic.
Un fel de bodega cu aspect si impact mediatic american. Fata de o vita argentiniana carnea este talpa. Si asta chiar si fata de o carne de vita romaneasca tinuta in bere 12 ore. Raportul calitate pret = 0.6 ..cu ingaduinta.Nu am simtit nicio magie. Felul in care se explica ca sunt portionate fripturile…il gaseai altadata in orice macelarie romaneasca.
Personajele mentionate..chiar nu imi spun nimic. Un sumum de nume vehiculate in media..trecatori pe sticla fara a lasa urme, fara nici o importanta si care probabil au fost obisnuite de mici mai mult cu cepa si botul de mamaliga decat cu haute -cuisine. Oricum..pe acolo trebuiau sa dea ca dadusera prea des pe la Cocosatul(care fie vorba intre noi are o maiestrie mai mare dar o punere in scena mult mai slaba). Restaurant de fite pentru “diversi”…lasa impresia unui isy money de tip Mc-D .
cum am mentionat, în ziua si ora vizitei mele, nu era nici plin si nici “ambianta” care sa ma distraga asa ca m-am lansat in critica decorului, hehehe; de acord insa in ceea ce priveste notarea comparativa in cadrul unui anume tip de bucatarie; este posibil sa-i mai dau o sansa cindva, desi am tendinta de a reveni mai degraba acolo unde prima impresie este buna
doar ce am ajuns pe Restograf si ratingurile ma surprind; restaurante bune primesc note proaste de la cititori, altele modeste, cum e Osho (atit la capitolul gastronomic cit si ambiental), rating exagerat de bun de la Restograf sau GB; e bine sa incurajati noi veniti, dar sa nu exageram; revenind la subiect, nu m-am dus la Osho pentru a fi vazut cum ma informati ca e la moda (nici nu erau multi musterii, vineri dupa prinz lumea buna din zona se afla deja probabil in masini scumpe pe drumul spre munte), ci pentru o intilnire de afaceri cu alti trei comeseni; prima impresie a fost buna, am parcat usor (desi imi facea cu ochiul un semn de interzis mai greu vizibil prin coroana unui copac, asa ca am interpretat asta in favoarea mea) si am intrat in restaurant; cred ca pentru un local de prinz al corporatistilor din zona, arata rezonabil, sau chiar mai bine decit te-ai astepta; dar dincolo de intentie, cum n-am avut timp sa-l evaluez in alte detalii, doar tapetul din stinga intrarii, poate bine ales, dar prea prost imprimat, nu m-a convins ca ratingul de 5 stele pentru ambianta al Restograf nu e afectat de vreo intimplare norocoasa ce va leaga de acest loc… asa un cer de stele ar trebui sa lase o impresie de neuitat, iar eu dupa doar doua saptamini, am uitat cum arata… despre mincare iar, nu sint multe de spus, caci am comandat lucruri diverse din meniul destul de conservator ca antreu, dar iar nu am retinut nimic notabil, salata mea fiind mult sub ce-mi ofer acasa in 3 minute cu ingrediente mai bine alese… sigur ca am continuat cu vita, doar se presupune ca aceasta e specialitatea lor; am aflat astfel ca e vita indigena, romaneasca; inca inainte de a o vedea in farfurie, cu un ochi am ris si cu altul am lacrimat, ca-n povesti, caci sint destul de patriot sa promovez vinurile autohtone, dar despre vita cum se stie ca n-avem inca iarba verde tot anul pe plaiul mioritic, cu exceptia muschiuletilor alesi pe sprinceana de citiva macelari arabi de la care ma aprovizionez cind vreau sa am o seara in doi cu sotia, oferta pietei e inca modesta, desi ambitii exista (dar se va dovedi mai jos ca turcul de la Osho nu are nici asa ochi nici atit interes cit mai modestii mei macelari); asa ca nu ma asteptam la prea mult, dar si mai sigur e ca nu ma asteptam ca antricotul meu medium-rare (cum a ales sa ma corecteze chelnerul care sint sigur ca nu a testat inca atita vita cita m-am incumetat eu sa consum prin lume, dupa ce-l informasem ca-mi vreau carnea mediu spre in singe, sa ma fac bine inteles) sa soseasca sub forma de vrabioara si sa fie bine patruns, fara macar ultima urma de roz in mijloc… e ca si cum ti-ai da intilnire cu o persoana draga in miezul zilei si apari imediat dupa apus, purtind peruca sa nu fii recunoscut… sigur nu vei mai avea ocazia sa o faci a doua oara sa te astepte… comesenii mei au avut si ei diverse vicii de fabricatie prezente in farfurii, de la un T-bone ce te lasa sa visezi in meniu, la o carne atit de atoasa incit nu s-a lasat mincata incit pe drept mi-a parut rau ca nici discutia noastra de afaceri si nici foamea lor nu aveau sa aiba o finalitate si o rezolvare satisfacatoare; n-am indraznit sa incercam altceva, nici nu stiu ce deserturi aveau in meniu, dar stiu ca mai sint destule locuri unde poate si afacerile imi vor merge mai bine, intr-o adevarata ambianta care sa merite atentie si ploi de stele, hehehe
Nota e pusa pe ambianta, nu pe decor (il include). Asadar, un restaurant care e tot timpul plin si in care oamenii sunt veseli si degajati primeste aproape automat 10 (5*), indiferent cum e decorat. Cat despre mancare, nu stiu ce sa spun. Vezi ca nota e relativa la tipul de bucatarie. Sa nu compari un restaurant american (cum e Osho) cu unul frantuzesc. Eu am fost in octombrie cu mai multi oameni si cu totii am fost de acord ca dintre restaurantele “americane” e cel mai bun. E posibila si o mare fluctuatie in calitatea produselor (si a mancarii, in final), nu m-ar mira, cand vezi ca ai un succes neasteptat iti incepi sa-ti permiti orice. Mai ales ca sunt multi oameni care stiu ce e aceea o mancare buna care spun ca au mancat excelent la Osho…
GB
CORECTA OBSERVATIA DESPRE SCHIMBAREA CALIATATII. SI EU AM MANCAT LA OSHO IMEDIAT CAND S-A DESCHIS SI DE CURAND. MARE DIFERENTA LA CARNEA DE VITA… DAR, PUTINI CUNOSC.
SERVICIILE SUNT INTRADEVAR SLABE. AM GASIT SI MAI RAU – LA COLLAGE (NU INTELEG NOTA TA DATA LA COLLAGE PT SERVICII)
REFERITOR LA AMBIANTA, INTELEG LOGICA TA DAR NU SUNT SI DEACORD. POATE TE GANDESTI SA DESPARTI IN DOUA CATEGORII SI SA DAI O NOTA PENTRU ATMOSFERA SI ALTA PENTRU DECOR/DESIGN.
SUNT CURIOS CATI VOR TRECE CLASA LA DESIGN…
AICI ITI RECOMAND UN COLABORATOR CU EDUCATIE SOLIDA IN DOMENIU. ATENTIE CA E PLIN DE IGNORANTI SI MEDIOCRI SI IN ACEST DOMENIU.
DESPRE COMENTARIILE DE MAI SUS REFERITOARE LA NOTELE TALE VS ALE CITITORILOR: POATE NE MAI EXPLICI ODATA.
MULTUMESC,
La Collage au o chelnerita adorabila – nu stiu cum o cheama, insa e cea mai miniona dintre toati/ toate si eu am ajuns la ea de fiecare data cand am fost acolo. Poate ca as fi dat alta nota daca nu aveam norocul asta, insa ce pot face in astfel de cazuri???
Referitor la ambianta/ decor – nu vreau sa complic lucrurile; as putea sa gasesc zeci de criterii de clasificare, insa focusul ramane pe mancare – de aceea nota de la mancare are o pondere mai mare decat notele la celelalte doua criterii la un loc. Asta e modelul pe care il folosesc, e doar o alegere intre din multe variante.
Si nu am inteles la ce explicatie faci referire cand compari notele mele cu cele ale cititorilor.
GB
ERAM CURIOS DACA AI MERS ACOLO ANUNTAT SAU ASA CA ORICE CLIENT.
Nu anunt niciodata cand merg undeva, chiar si rezervarile le fac pe alt nume. Din 400 de restaurante evaluate, cred ca am fost recunoscut de vreo 5 ori, nu mai mult.
GB
La JW SteakHouse lucrurile nu stau asa “bine”.
Recomand cu incredere
AM SESIZAT SI EU CA PE ACEST SITE DOAR LOCALURILE DE FITA AU EVALUAREA RESTOGRAF CU FOARTE BINE (CU MICI EXCEPTII). EU NU CRED CA DACA IN ACESTE LOCALURI MANANCA NUMAI OAMENI IMPORTANTI SUNT SI BUNE. ASTIA SE TIN UNII DUPA ALTII CA SCAII….EX: BAMBOO ESTE CEL MAI TARE CLUB CA VEZI DOAMNE ESTE LUMEA BUNA TOATA ACOLO? EXISTA INCA ZECI DE CLUBURI UNDE BEI ACELASI LUCRU, MUZICA SI SHOW-UL SUNT LA FEL IAR BANII PLATITI SUNT LA JUMATATE. ASA SI CU RESTAURANTELE, TREBUIE MUSAI SA MANANCI CU 300 DE RON O MASA CA SA ZICI ”’CE MISTO”
VRAJEALA CU OSHO, SINGURULELE LUCRURI MISTO SERVISCIUL SI LOCATIA. IN REST CARTOFI REINCALZITI, SALATA CU ROSII TREZITE SI MAI DAI SI O CARUTA DE BANI. UN PRANZ IN 3 PAX, CU 3 APE SI 3 STEAK-UI 280 RON….CAM MULT SI MANCAREA NU PREA A FOST LA INALTIME. INCEP SA MA INDOIESC SI MAI MULT DE RESTOGRAF…IMI PARE RAU
cate comentarii pentru un local modest care vinde burgeri si friptane scumpe-la banii ceruti, cam tarisoare friptura.Daca faceau si mici puteau fi un fel cocosatu .Oricum are ca si cocosatulcalitatea de a ademeni bisnitarii orasului – si “de ce miroase a mancare asa rau?-cred ca asta da delicatetea ambiantei-mirosul puternic-preturile de la pranz sunt pe masura localului-restul e teapa la fraieri-
1. Proprietarul sau proprietarii nu sunt irakieni. Informati-va mai bine daca aveti pretentia sa scrieti un review credibil.
2. Preturile sunt neschimbate de la deschidere si pana in prezent. Se intampla sa pot manca acolo zilnic, la pranz, in conditiile in care nu sunt nici presedinte de banca, nici politician si nici bisnitar.
3.Atmosfera este placuta si diferita fata de alte restaurante din Bucuresti si nici nu poti numi kitchos un local in care se aduna protipendada orasului.
4. Am mancat de cateva ori si la restaurantul vecin, frantuzesc, insa jumatate din meniu nu era niciodata disponibil… poate de-asta nici n-au rezistat pe piata. De preturi, ce sa mai vorbim, la nivelul unuia de pe Champs Elyse. Afara vopsit gardul, inauntru leopardul.
5. Prefer sa platesc pentru calitate si atmosfera de acolo.
1. Imi pare rau daca informatia nu e corecta! O sa iau un bon fiscal de la Osho (desi nu-mi propusesem sa ajung din nou prea curand acolo – dar poate imi trimite cineva datele…) ca sa vad cine sunt actionarii.
2. ??? … Am auzit din prea multe locuri informatia aceasta ca sa nu mi se para credibila…
3. Nu am scris niciodata si nicaieri despre vreun “kitsch” la Osho, ba dimpotriva! Am apreciat ce au facut oamenii aceia acolo si am pus si nota maxima la ambianta.
4. Eu am mancat de multe ori la La Mangerie si nu am gasit feluri lipsa. Poate ai ajuns la ei cand erau aproape de inchidere? Si preturile erau relativ mici (probabil ca de asta a s sucombat, in parte), asta iti garantez! Si erau sensibil mai mici decat cele de la Oshe, daca era sa faci un calcul pentru cati bani aveai o masa buna si intr-o parte si in cealalta.
GB
Am aflat si cine sunt patronii:
- 75% Florin Radulescu
- 20% Bahadir Cokyapici (turc)
- 5% Virgil Anthony Raftopol, cetatean american, avocat la Salans
GB
Confuzia cu actionariatul irakian provine din faptul ca atat Virgil Raftopol cat si Bora Cokyapici sunt angajati ai unei firme care face afaceri in Iraq (TERNIR Group Intl Srl). De curand Raftopol si-a cedat actiunile lui Florin Radulescu (cetatean roman nascut in comuna Olteni din Teleorman), asadar actionariatul este romano-turc.
Merci pentru update!
GB
Osho este un restaurant bun! Nu te duci la Osho ca la un restautant de lux ci ca la o cantina buna care-si respecta promisiunile! Nu-i inteleg logica lui Storm! Probabil ca-i lipseste brain-ul… De ce sa nu poti bea un vin bun, chiar si scump, la un steak house bucurestean? Adica un vin frantuzesc nu se asorteaza decat cu o friptura de caprioara cu capere? Hai sa fim seriosi! AT
Dar, platesti ca la unul de lux…indeferent ca il descrii ca fiind o cantina
Review platit?
Sunt numai restaurante scumpe in topul de pe site si toate au comentarii negative de la cititori. Numai mie mi se pare ceva dubios?
Sigur, cum de ti-ai dat seama? Si oamenii aia importanti care mananca la Osho sunt platiti tot de catre irakieni ca sa mearga sa manance acolo, ca sa dea bine la imagine…
GB
oameni importanti se duc si la toaleta dar nu vad legatura….ca sa nu mai discutam ca oamenii importanti din romania cam stim cum au ajuns ei importanti …dar se pare ca va intereseaza adunatura de baieti cu masini misto din buc-credeam ca va pricepeti..scuze ,dar m-ati lamurit..considerentele dvs nu par documentate ci replica dvsmie imi inspira f. multa SUPERFICIALITATE … nu are nimic,e plina romania de superficiali…ca dovada ca osho e plin/nu mi-o luati in nume de rau..dar imi dau si eu cu opinia…
d-lui comentator de restaurante…daca dvs dati nota maxima unui steackhouse care serveste cartofi congelati si inele de ceapa frozen food” si hamburger-i .. sa verificati mc-donalds…s-ar putea sa vi se para mirific… tara asta este asa cum e pentru ca oricine stie orice.. si chiar daca nu are o pregatire in domeniu trancaneste ca sa se afle in treaba… mai degraba d-le comentator semanati cu un om in varsta la coada la lapte.. acolo se nasteau adevarate “forumuri” despre calitatea laptelui..sau a painii(depinzand de unde era coada)-sau a gestionarului magazinului..etc…dar stiu ca la noi banca din fata portii e un motiv national..osho:-o salata 70 lei..o friptura cu 3 cartofi(pe numarate) si o mana de salata-80 lei(si cam tare friptura luata la recomandarea chelnarului ca ar fi frageda)..vinul casei imbuteliat si etichetat cu numele restaurantului-60 lei- preturi de paris..sau domnule comentator- comentati contra costa?!- ca altfel nu-mi explic cum poate fi asa mare discrepanta dintre dvs si cititori…ar trebui sa-mi platiti nota de la osho ca m-am dus acolo ca ati spus dvs ca este f bine..eu asa stiu..ca atunci cand cineva recomanda , stie ce rahata mananca..mai ales ca probabil aveti o opinie avizata..ca doar n-oti trancani doar asa ca batranii la poarta?!
Ridicol
Cel mai ridicol restaurant vazut in ultimii ani prin lume.
Restaurantul care nu’i decat un “Steak House” propune o lista de vinuri excelente ,des grands crus atat italiene cat si(mai ales) franceze dar cu preturi excesive,dar care nu se marita deloc cu meniul (limite d’ailleurs) propus.
Este ca si cum ai arunca orzul pe gaste.
Este rusinos ca ownerul n’a gasit vinuri romanesti vrednice de a fi pe lista, vinuri rosii robuste care merg bine cu carnurile propuse.
Dar totul arata un proprietar lipsit de gust si (mai ales) de bun simt si de cultura gastronomica pt a propune ceva decent si bine asortat.
Dictonul “il pete au dessus de son cul” ( he’s farting above his ass) i se potriveste de minune.
Oameni buni si de caracter, ascultati aici: STAY AWAY. Este la fel de ridicol ca un Mc Donald care’ti propune un Hamburger si Don Perignon.Ridicolul la maximum.
As recomanda patronului, daca stie sa citeasca, sa mearga pe site-ul unui restaurant de clasa francez “La tour d’argent” sau mai jos (dar sus pe colinele Suresne-ului) “Les Jardins de Camille” pt a vedea cu ce preparate fine se marita un grand cru.