Beraria spectacol din Herastrau

2 Decembrie 2014 | Noutati

Beraria germana H - parcul Herastrau Bucuresti - 2Beraria H s-a deschis in 2014 dupa multe stiri si articole premergatoare in mass media, care au format asteptarea. Si-a luat numele de la fostul celebrul Pavilionul H din parcul Herastrau, cu intrarea cea mai apropiata de pe Kiselev, dincolo de Muzeul Satului. Mai sunt cateva restaurante in zona: mai cunoscutul Hard Rock Cafe, peste alee, mai micul, dar mai vechiul Miorita, iar fata in fata e un restaurant libanez, Saya, fostul Yara si fostul si turcescul Turkuaz.

Fiind fostul Pavilion H, Beraria H e ceva foarte mare, o hala imensa si foarte inalta transformata in restaurant cu o investitie consistenta si cu destula imaginatie, desi nu debordanta. Mie, personal, nu prea-mi place, o gasesc cam rece si impersonala, insa cred ca cei mai multi, mai ales tinerii, rezoneaza cu un astfel de concept, mai ales ca au gasit o idee interesanta, sa-l prezinte ca pe un mic orasel, cu placute care arata o strada, o posta, o farmacie sau diverse alte asemenea. Beraria are doua spatii distincte, o platforma mai mica, la intrarea dinspre bulevard, de pe care se coboara pe o scara larga in sala mare, care e la nivelul mai de jos al cladirii, dinspre lac. Mesele sunt din lemn, fara fete de masa, cu niste foi de hartie pe care e scris direct meniul, pe post de presulet. Scaunele cam incomode.

Beraria H e o berarie germana de la un capat la altul, cu meniul asteptat. Nu sunt multe feluri, insa, in mare parte, si pentru ca bucataria germana e mult mai saraca in numar decat alte bucatarii. Au cateva supe, si in rest doar carne, daca nu vorbim de cele cateva salate, puse acolo ca sa fie. Mai multe feluri de carnati, evident, si cateva specialitati cu nume atractive, bine alese. Carnatii au fost buni, garnitura cu spaetzle (niste paste sub forma de bobite) foarte buna, de asemenea. Genunchiul de miel a fost cam uscat si ne-a parut rau ca am dat 70 de lei pe el, mai ales ca era si foarte mic. Painea bunicica, dar cam tare; la fel si traditionalul covrig. Strudelul (cu mere, parca) a fost prost de-a binelea, a ramas in farfurie; nici gust, nici aroma, nici consistenta, nimic! Berea, evident, multa, variata si buna, mai ales cea nefiltrata, putin intrata, inca, in obiceiurile bucurestenilor.

Serviciul a fost destul de rapid la Beraria H, am vazut o multime de chelneri si chelnerite, pareau destul de bine alesi, pentru ca cei mai multi chiar zambeau. Daca nu ne-ar fi incurcat comanda, lasandu-ne doar pe jumatate mancati, pentru ca nu mai puteam astepta, le-am fi dat nota maxima la servicii. Preturile sunt marisoare, insa nu cine stie ce, raman in limite rezonabile, totusi, daca te uiti bine pe meniu inainte de a comanda.

Beraria H e, deci, una dintre berariile de referinta ale Bucurestiului, si unul dintre restaurantele cu specific german de pus pe lista cand vreti sa mancati si sa va simtiti nemteste. Mancarea e buna si foarte buna, sper sa isi rezolve micile probleme si sa ajungem sa le dam nota maxima. Cred ca au si diverse evenimente acolo, concerte si alte lucruri, am vazut in spate o scena numai buna pentru asa ceva. Un motiv in plus de vazut cu ochii fiecaruia, deci.