Sifon si sifonare, produs si obiceiuri sociale

22 Mai 2012 | Noutati

Precum mancarea fast-food, soda, un termen ce acopera toata plaja de bauturi carbonatate, este un tip de produs alimentar, aflat în SUA ultimului deceniu, in centrul unei aprige si infierbantate dezbateri. Consumul de soda este incriminat, soda este scoasa din scoli, iar taxarea este una din cele mai la indemana instrumente pentru politicienii care nu se pricep la politici publice, la relatia dintre cauze si efecte, instrumente si dorinte. Pentru a reduce obezitatea. Dar americanii sunt cei mai sifonari pamanteni, acolo soda este o mostenire gastronomica importanta. Substantivul „soda” este tradus in limba romana, prin „sifon”, dar transferul cultural nu este reusit. Nenumarate filme si seriale americane au transferat in cultura noastra, conceptul de consum whiskey cu soda, dar acesta nu a reusit sa prinda si radacini. Ar trebui sa fie omniprezent ca sa vedem padurea. Sifonul, asociat de consumatorul roman cu acel recipient de sticla, clasic, cunoscut si folosit in perioada postbelica, a fost inlocuit pe scara larga cu apa carbogazoasa la PET. A inregistrat declinul ca sifon (apa carbogazoasa) la sticla, si desi niciodata nu a fost baza unui consum sofisticat precum in America, este aproape de disparitie. Viata noastra, scuturata un pic, imprastie in jur tot felul de amintiri si nostalgii alimentare. Asadar ce anume va spune cuvantul „sifon” ?

Soda water

Apa carbogazoasa numita sifon trebuie sa fie, conform practicii ortodoxe alimentare occidentale, un amestec de apa, dioxid de carbon si bicarbonat de sodiu, introdus sub presiune intr-un recipient de sticla, prevazut cu un cap de dozare, de tip supapa actionata manual, pe baza de parghie. Apa filtrata si racita la 6-8 grade Celsius este trecuta printr-un carbonator si apoi in sticla de sifon. Hmm, acesta este (sau era) sifonul nostru stramosesc? Dintr-o perspectiva darwinista a sifonaritului, nu stim unde ne aflam.

Soda, sifon, care-i diferenta?

Ideea acestui articol a prins radacini, tot rasfoind internetul. In care am aflat, in The New York Times, despre o tendinta la New York, în orasul acela mare. Anume, despre resuscitarea unei traditii gastronomice, prepararea de hrana, alimente pe baza de sifon. Chestia asta m-a facut sa cad pe ganduri. Asa am aflat ca exista preparate cu frisca sifonată, tot felul de creme-topping. Si alte minunate exercitii culinare. De aici gandurile mele au inceput sa zboare si sa se infasoare. In povestea minunată si nostalgica a sifonului. Care este bine „insifonat” in viata noastra. De consumatori, mai mult sau mai putin invechiti. Americanii, la apogeul soda, aveau parte de baruri unde existau soda fountain. De fapt aceea era o instalatie de produs soda water, chiar la locul de servire, pe care barmanul o amesteca cu tot felul de ingrediente. Dupa cum aflam, tot pe surse, inainte de 1890, cand tehnologia de producere a sifonului pe cale comerciala inca nu era disponibila, apa carbogazoasa importata, era o raritate. Farmacistii erau cei ce o produceau, fiind considerata un produs medicinal. S-au folosit in acea etapa artizanala, de drugstore, saruri minerale precum potasiu, calciu, magneziu pentru a copia pe cele din apele carbogazoase naturale. Apoi au intervenit inovatiile culinare. S-a trecut la combinarea sifonului cu frisca, siropuri dulci, inclusiv ciocolata. Chiar adaosuri de cocaina, alcool si altele, unele creind chiar dependenta.

Spritul, sifonul si actualitatea

Cred ca unii dintre dvs. isi aduc aminte cat de raspandit era consumul de sprit de vin. Astazi diluarea vinului cu apa este asociata unei lipse de educatie gastronomice. Pentru Europa, se spune ca sifonul (apa carbonatata) ca produs de consum popular a fost inventat de un ungur, Ányos Jedlik. Tot el este cel ce a creat fröccs, vinul cu sifon, o variantă de consum ce făcea mai acceptabil cultural consumul de vin. Poate ca obiceiul de a bea sprit mai este inca raspandit, insa dupa 1989, un pic de educatie si de deschidere catre cultura culinara a facut ca multi dintre consumatori sa puna apa, alaturi de vin, nu in vin. Butelia de sifon a fost inlocuita cu recipienti din plastic din PET, cu recipienti fashion upmarket sau cu re-editari moderne, sifonul Traditio. Imaginile pe care le-am cules din Bruxelles, ne arata cat de sofisticat a devenit conceptul, pentru europeni, sub forma soda stream. Iar sifonul autohton Traditio, un PET reincarcabil, este o incercare curajoasa de a propune un recipient adaptat vremurilor, cu un concept de marketing un pic mai elaborat.

Sifon la coada vacii

Existau sifonarii in multe orase inainte de 1989. Presupunem ca ele continuau o traditie artizanala. Dar sifonariile erau prezente in lumea satului, cu siguranta. Nenea Vasilica Tanase din Topolog, judetul Tulcea, era si proprietarul unei sifonarii in sat. Tanti Veta, sotia lui, era sora cu bunica. Topologenii au fost transilvaneni stabiliti in Dobrogea, oameni intreprinzatori. Sifonaria lui Vasile Tanase era asezata in centrul satului. Eu inca imi aduc aminte de pravalia lui, in functiune in anii ‘70. Nu stiu cum a procedat regimul comunist cu sifonariile capitaliste, la nationalizarea din 1948. Cu siguranta, le-a preluat abuziv in patrimoniul vreunei cooperative.

Sifonaria in orasul socialist

Cine nu a consumat „sprit” pe vremuri ? Asa cum este cunoscut la noi, este un obicei popular de a consuma vin de buturuga amestecat cu sifon. Nu stiu cat de veche este aceasta obisnuinta la romani. Dar despre sifon si recipientul omonim, am amintiri precum ale multora dintre noi. Sifonariile erau o prezenta obisnuita in mediul urban dinainte de 1989. Cand locuiam cu familia, in anii ’70-’80 in Bucuresti, in cartierul Titan, pe strada Macaralei (acum bulevardul 1 Decembrie 1918), tata ma trimetea, junior fiind, sa umplu sifoanele la sifonaria de la complexul comercial din apropriere. O asa corvoada nu ma incanta, pentru ca tineam capul sifonului intre degete, si dupa putini pasi, ma dureau. Schimbam repede, dintr-o mana intr-alta, recipientele grele din sticla transparenta. La dus era la lejer, la intors, mai greu si neplacut. In Bucuresti, stapana sifonariilor era o intreprindere socialista care acum este CI-CO S.A. O mutare in oras cu familia, m-a adus in Calea Mosilor. Un alt bloc socialist, dar aceeasi sifonarie la parter. Apoi, o alta mutare, in alt cartier, in Tineretului. Si aici un complex comercial. Cu o sifonarie. Sifonariile, la sfarsitul anilor ’90, erau inca clasice si peste tot. SC CICO SA a ramas pe hartie, intr-un anume fel, dar business-ul, ba!

Domnul Mitica de la sifonaria Putul lui Zamfir

Din multele sifonarii existente inca, cel putin in Bucuresti, una ne-a atras atentia, cea cu apa filtrata a domnului Mitica. Domnia-sa are multe povesti de spus. Una foarte lunga, despre cei multi jurnalisti care i-au trecut pragul, au stat de vorba cu el, au promis sa revina cu o copie a imortalizarii faptelor sale, si nu s-au mai intors. O alta poveste inceputa, neterminata si de buna seama, plina de invataminte, despre masina de facut sifon mesterita de dansul, cu care satisface placerea de sifon a vecinilor sai, fericiti sa il aiba in preajma, intr-o vecinatate destul de dichisita. A treia poveste este aceea a omului care considera ca este unul din cei 15. Doar 15 sifonari mai sunt, spune Mitica, in varsta de peste 60 de ani, din vechea generatie a celor care se ocupau de sifoane si sifon si inainte de 1989. La Mitica, pe strada Putul lui Zamfir, mergeti sa luati sifon dar sa aflati si in ce consta adevarata lui valoare: istoria.

Retro-sifon sau final sifonat

Si acum sa privim spre viitor: cand estimati ca va reveni sifonul in viata noastra, de citadini gastronomi, dar intr-un alt fel? De exemplu se va gasi un intreprinzator sa puna pe picioare o retea de chioscuri, sezoniera, volanta, de sirop cu sifon, la pahar? Vom avea parte de un soda bar, de amestecat bauturile cu tot felul de arome? Iar cine poate adauga amintirile sale nostalgice, prin comentarii, acestui rapid si superficial parcurs prin istoria alimentatiei, este asteptat să o facă. Hai sifon!

Resurse

NYT, For Soda, the Genie Is Out of the Bottle”, link: http://nyti.ms/My8clK
Wikipedia, „Soda”, link: http://en.wikipedia.org/wiki/Soda
Amazon, instalatie Soda Stream, link: http://amzn.to/My8yc4
NYT, “Soda: A Sin We Sip Instead of Smoke?”, link: http://nyti.ms/J7gqvy